ILUSTRATĂ DE VACANŢĂ
E ora când corăbiile dorm,
trupuri strălucitoare
sălbatec sfâşiind
orizontul subţire,
braţe de alge
luminând în adâncuri,
cochilii plesnind
de-albastre nisipuri,
ce tresar de-ntuneric
sub genunchii mei muţi.
E ora când corăbiile dorm,
apăsătoare linişte
cuibărită
în surâsul de scoici,
gândul meu,
colier pâlpâind la catarg,
iar eu, nicăieri,
nicăieri…
—————————————————–
Dunia PĂLĂNGEANU
Giurgiu
5 mai 2019