Dorel SCHOR: Necazuri la servici

– Dragă domnule Marcu, cu experiența dumitale, m-am gândit că ai putea să-mi dai un sfat bun, o ideie, că doar experiența naște idei…

– Dar ce s-a întâmplat?

– Am niște necazuri la servici, niște neînțelegeri cu șeful.

– Cu șeful! Mie-mi spui ce înseamnă niște neînțelegeri cu șeful? Îți mănâncă sufletul, te paște toată ziua, nu-ți dă pace o minută. Îmi amintesc că în urmă cu vreo treizeci de ani, eram nou la slujbă, așa ca tine și am avut un schimb de păreri cu șeful. După aia mi-a făcut zile fripte doi ani de zile. Culmea este că eu aveam dreptate și el o știa. Știa!

– În cazul meu…

– Lasă cazul tău. În urmă cu treizeci de ani, în primul rând, că nu era situația de acum. Era cu totul altă situație. Ca să nu mai spun că și nevastă-mea, Sonia… O știi pe Sonia? Dacă nu, să-mi aduci aminte să-ți fac neapărat cunoștință. O femeie tare, știi ce înseamnă o femeie tare? Ei bine, nevastă-mea e o femeie tare. Ea mă împingea pe la spate: Nu te lăsa! Dar vezi că nu-i întotdeauna cum vrei tu sau cum vrea nevasta…

– La mine, de fapt…

– La tine… La tine nu știu despre ce este vorba, dar nici pe departe nu se poate compara cu situația de acum treizeci de ani. Unde mai pui că banditul era unul de-ai noștri, un bârladean, domnule, cine ar fi crezut, că doar se spune că moldovenii sunt oameni cumsecade. Doi ani m-a sărat și pipărat, țin minte că într-o dimineață, nici nu intru bine și mă cheamă urgent…

– La fel și șeful meu…

– Lasă-l pe șeful tău. Poți să spui că e la fel dacă nu l-ai cunoscut pe al meu? Mă cheamă urgent, cum îți spun, și eu mă duc urgent cu sufletul la gură și când intru îmi spune să aștept, să iau loc în antecameră și stau, domnule, și aștept acolo o oră, două, trei și până la urmă, ce crezi? Uitase cu totul de mine. Ha? Ce zici?

– Păi ce să zic? Eu mă frământ acuma cu…

– Nu te mai frământa cu asta, că tot nu ajută. Vrei să știi cum s-a terminat povestea mea? Am ajuns la concluzia că e bine să nu te bagi, să nu te legi la cap dacă nu te doare, să stai în banca ta, cum se spune…

– Aș vrea o părere despre cazul meu.

– Cazul matale? Ce importanță are cazul matale? Eu n-am avut cazul meu? Fiecare are cazul lui. Dacă ai vrea să asculți cazul fiecăruia, nu mai termini niciodată. Pe când așa… Ce mă interesează pe mine cazul matale, nu știi? Un caz acolo!

——————————

Dr. Dorel SCHOR

Tel Aviv, Israel

22 iunie, 2019

Lasă un răspuns