Am scris despre multe…
Am scris mereu despre vise
Să scriu n-aș mai vrea despre cele ucise.
Am scris mereu despre speranță și dor
Să scriu n-aș mai vrea de aripile frânte-n zbor.
Am scris cu drag despre anotimpuri
Să scriu n-aș mai vrea despre a toamnei, plumburi.
Am scris despre oamenii buni
Pe care-i bine în preajma ta să-i aduni.
Am scris și despre cei cu suflet rău
Dar chiar nu aș mai vrea, zău.
Am scris despre clipele de mângâiere
Să scriu n-aș mai vrea despre durere.
Am scris despre copilărie
Căci e a sufletului bijuterie.
Am scris despre credința-n Dumnezeu
Pe care o simt și-o port în inimă mereu.
Și câtă vreme voi fi pe acest pământ
Voi scrie până ce destinu-mi va fi frânt.
Și când va fi să plec în infinit
Și acolo voi scrie, necontenit.
Lucruri pe pământ
Sunt lucruri uneori ușor de spus
iar de altele vorbim pe ascuns;
sunt taine care se pot dezlega
iar altele-s de nepătruns.
Sunt vise care se împlinesc
cât ai suna din clopoțel
și altele oricât ai vrea
nu se împlinesc defel.
Sunt oameni cu gânduri curate
frumoși la suflet toată viața
și alții cărora le place bâlciul
și se comportă ca paiața.
Faptele bune sunt puține pe pământ
și așa-i de când e lumea;
însă nu te gândi mereu la cele rele
c-o să te apuce amărăciunea.
Primăvara ești un paradis!
Peste lume iar coboară splendide culori
Când primăvara țese covoare din flori.
Păsările chiar din zori au triluri minunate
Ce se înalță în văzduh pe note fermecate.
Mugurii plesnesc pe ram cu bucurie
Când simt stropii mici de ploaie argintie.
Gâzele surprinse de căldură și lumină
Trag un pui de somn pe iarba din grădină.
Iar o buburuză îndrăgostită de un fluturaș
Vrea să-i de-a întâlnire diseară, pe imaș.
Două libelule se rotesc în zbor
Și trimit bezele dulci, de sus, florilor.
E o larmă și o veselie de nedescris
Primăvară crede-mă, ești un paradis!
————————————
Daniela Balaiita
Martie 2020