NU ARUCAȚI TRECUTUL !
Ani mulți s-au adunat în urma mea,
nu fac acum bilanțuri efemere,
dar cred că am lăsat câte ceva
din frământări, din chinuri și durere.
Cărările umblate s-au schimbat,
n-au mai rămas decât în amintire,
dar, Doamne, oare nu ar fi păcat
să aruncăm trecutu-n cimitire?
În viața noastră ce ar mai conta? –
dacă-am uita de casa părintească,
de școala sfântă care ne-nvăța
să ne gândim la glia strămoșească.
Ce să mai zic despre părinți și frați? –
că am trecut prin viață împreună…
Cum să rămână peste timp uitați? –
în suflete sunt zestrea cea mai bună!
Noi, fără ei, nu am avea trecut,
nici viitor deschis și nici destine!…
Pribegi prin viața fără de-nceput,
doar slugi am fi prin țările străine!
—————————–––––––
Corneliu NEAGU
20 august, 2018