Camelia CRISTEA: Ruga împăcării

Ruga împăcării

 

Renaște speranța în inima mea,

Când frații se prind iarăși de mână,

Clopotul sparge, tăcerea ce-i grea

Și suntem din nouă în rugă împreună.

 

Îngeri, arhangheli și serafimi

Se-adună-n altare spre împăcare,

O pace divină coboară-n sublim

Ia tot creștinul, ce vrea, și nu-o are!

 

Isaia în horă acum dănțuiește,

Iar cerul coboară în inima mea,

În lume un bob de grâu încolțește,

Rodul cel bun acuma se vrea!

 

Picură cerul o lacrimă grea

Să spele duios și ultima rană,

Văd sânge Iisuse, e inima Ta

Potirul îl umplii, să vină, să bea!

 

Osana răsună în cer, pe pământ,

Un glas ca de tunet, acum glăsuiește,

Dă Doamne iubire, speranță și cânt,

Iar ruga împăcării te rog, o primește!

—————————–

Camelia CRISTEA

București

1 iunie 2019

Lasă un răspuns