Întâiul mit
înțelepții spun că a viețui este sinonim cu
a inhala falii de oxigen și de nefericiri
în neînțelepciunea tinereții mele pipăi soarele și miile de stele cu degete de hârtie
cupola lumii îmi pare
o strană în care furtuni de meduze aliezee ale timpului mort aliniază planete
prin acest univers ostil port carcasa trupului viu
ramificațiile ei pătrund până la al șaptelea
element
în subterana sufletelor care continuă să viețuiască printre moloz marmură și mituri
pot preschimba această punte trecătoare într-o
viitoare viață?
lumea are la temelie picturile rupestre ca și cum oamenii de acum ar fi tot naivii ce au inventat arta
în demisolul singurătății
cu puterea întâilor născuți îți zic Ție Doamne
că ne-ai înțelepțit prin cuvânt chiar dacă
în universuri paralele acesta umblă deztrupat
Moarte narcotică
poate dincolo moartea este caldă
ca mustul ce fierbe în întuneric
poate e ca zăpezile ce acoperă creste de munți
tot mai subțire tot mai rară
o floare de-nu-mă-uita smulsă de botul umed
al unui cerb rătăcit
moartea…ah! gustul ei de oțet
mi-a ars epiglota
nu mai am suflu să îi vorbesc despre
dimineata nașterii mele
cu flori de gheață sculptate pe iris
voi păși spre moarte cu tot cerul meu ancorat
de emisfera stângă
simt de pe acum pulsul mâinilor cu care mă vor îmbrățișa
simfoniile morții haotic
Nopți filiforme
în noaptea asta stelele privesc autostrada
populată de singurătăți
fiecare cu roșia manta a sângelui strânsă la piept
știu că am aruncat pe cer timpul sufocat de ani imperiali
dar ascund în palme lumi la scadență neputințe calamități
facturi neplătite ale vieții în zadar
dă-mi luna
rotundul ei fixat ca un girofar îmi pătrunde
în plămânii uscați
și te strig din umbra arborelui-poem
cu tălpile linse de pietre
val spre uscat sare amară a clipele mele
Timp ubicuu
iarna asta zăpada acoperă ochii cailor orbi
aburi îmi urcă în piept și mă scutur de timpul viu
care continuă să se înfășoare salamandră ce fierbe pe piatra filosofală
îmi miroase a geruri care topesc stalagmite
le transformă în filigran
apoi se așază la masă cu propria mea ingenuitate
îți arunc singurătățile la cutia milei
îndrăgostiții inspiră dragostea cu aerul ei oxidat
iar eu scriu cu umbra mâinii tale pe gheața
artificială zig-zagurile morții
gura mea rostește cuvântul perfid cu care
au cucerit femeile trecători
viața este o iarnă dezghețată între mii de poeme albe
Ziduri chinezești
păsări ca umbre ascuțite cresc
dincolo de orizontul pătrat
îmi atârn inima de gâtul luminii
și tac cu pendulul lumii fixat între branhii
niciun om nu-mi ridică zorii
până la nori/ candele aspre
ce va fi dincolo de tăcerea vibrantă?
ne vor orbi îngerii cireșele amare se vor coace?
lumea ta fantomatică pare a se prinde
de ruginiul pământ
sub care se ascund iriși tomnateci
bulbi străvezii
sentimente de aer pe care le trag
mai adânc mai adânc
în plămânii mei largi
ce respiră cu sute de valve ancorate
în universul aerat
sub marele zid
Traseul
viața la parametrii normali
are un lung traseu
nu zguduie mentalul colectiv
doar se pliază pe ventriculul stâng
iubiri filiforme trec prin tine
ca printr-un cap de pajură
mecanismul lor subtil are un resort
înfipt în sol
cine manevrează sentimentele
aura lor diformă ?
focuri înalte îmi joacă pe sternul
din care albul se scurge grunjos
mă aplec în piața publică să culeg
penele paiațelor
din care voi făuri guri de canal calde
aburii dragostei tale îmi alunecă pe pielea
translucidă
și ca un caligula deghizat în melc
îmi văd viețile rănite pe asfalt
așez pe rana adâncimilor fier-beton
apoi picioarele cu care ai călcat norii de vată
lumea mea anormală miroase a timp jupuit
a somn întins firesc peste creierul meu
care îți răsucește arcul de triumf
viața asta ca toate viețile se developează ușor
Ziua 1
are dezbateri zbateri toate riscurile
și epidemiile
nu este vaccinată dar macină stele pitice
apoi scrie pe harta miocardului cataclisme
pe 5 euro
în ziua 1 îmi mutilez tălpile cât să încapă
în sandalele verii
sau îți vând ramuri de caiși
nuzi prin zăpezi fluierătoare
parcă prigoriile vieților mele
fieb în lanul de porumbi
apoi cântă în pantofii pentru moarte
în timp ce singurătatea bate pagini
cu litere ventriloce
de la mine apele curg degradate
pot arunca cu secunde
cu prea vii sau morți
întrebându-mă doar
poți să fii
dangăt facere
viking și elf
rarmură de merișor
Cataclism
îți scriu din cerul cu vitralii topite
de unde îngerii alunecă sfiiți
lasă fricile să te cuprindă
și rostește ave cu fața lui Dumnezeu în palme
poate vei zări întunericul cu coama lui verde
câmpiile cu gust de lămâi se vor scutura
de inima ta antifonată
parcă ieri tuna în livada secată
iar noi ne beam cafeaua ca semizeii desculți
la a lumii larmă asurzitoare
ce mai taci cu glasul tău de ape de mare?
printre ale nopții genuni îți aud genunchii cu rotule calde
vom cădea iarăși din preaînaltul cuvânt
în lanul de caprifoi
scrie-mi pe urme de pietre
ce îți nasc între palmele arse de vânt
va veni ziua cea ridată
țipar argintiu ce se ascunde între coapsele tale
iar eu nu-ți voi mai trimite scrisori-nibelungi
doar ioni pozitivi și cataclisme
ale astrelor de buzunare
Delir
frunze din coastele zilei
cad de pe acoperișul caselor
sufletul tău aprinde lumini
dansează cu îngerii nopții
rotind galaxiile morții
între noi cerul roșiatic îmbrățișează
umbre de vânt
îți scriu cuvinte de borangic iar luna se rostogolește
prin delirul toamnelor
mă strecor precum șerpi de apă în singurătatea șuierătoare
îți beau metaforele tăcerea fluidul clipelor putrede apoi mă așez lângă nucul
din care se prelinge ploaia ca din umbrela lui Dumnezeu
stau de pază inimii tale mai curând mai aproape mai spălată de ploi de cuvânt
dragoste cu o mie de pori cu picioare desculțe
prin ierburile vii caracatițe ale timpului mut
Pasaj
bucurestiul inspiră din plămânii atrofiați
pe artere lumini roșii proiectează scurt-metraje ale vieților platinate
plimb câinele singurătății într-o lesă fluorescentă și tac până la os
aș planta cu gheare de lilieci colonii de emoții
în fisurile din autostradă
locul unde vine moartea pe scenă este cald cu gâtul răsucit
un soare spart în așchii curge din ferestre iar tu cobori la aviatorilor și treci
pe sub pasaj timpul inert
fluidul de oameni se revarsă în culori alb- negre
centura orașului pare un pansament gastric aplicat pe un ochi ciclopic
drămui respirațiile pentru ultimul festin când mă voi ierbi mă voi înțelepți
voi neiubi lava orașului din care cresc blocuri anorexice
Obelisc
poezia mea pendalează printre atei
cu micile ei grimase pare că se eschivează
de la un trai unde regula de trei simple
reduce cuvintele galbene le pliază precum niște frunze într-o ediție specială
nu s-au născut anii de tăcere dar porția mea de
izolare dăruie poeme-surde astfel încât poți
măsura sunete înalte doar cu urechea-embrion
noi suntem populați de euri decorticate de expresii ale divinității extrapolate
ziceri și faceri cad din obeliscul maturității
eu îmi scriu corpul cu toamne bolnave de anevrism și îți dau să guști mierea fierbinte
a unui asfalt imaginar unde te așez cu picioarele încrucișate ca pe un trepied mânjit cu vopsea crudă
doar inima mea la zenit poate hașura norii
——————————-
Angi Melania CRISTEA
21 martie 2018
*
Angela – Melania Cristea, pseudonim literar Angi Melania Cristea, este absolventă a Universității din Craiova, Facultatea de Litere, master ,,Literatura Română Interbelică’’
Coordonator Trupa de teatru Effect ( Casa de Cultură ,,Traian Demetrescu ,, – Craiova, coordonator cenaclu literar Clubul scriitorilor Macedoneni (Asociația Macedonenilor din Romania – Sucursala Craiova), referent cultural Asociația Macedonenilor Sucursala Craiova, redactor la revista, ,,Manifest’’ ( revistă online pentru tineri , Craiova). Actualmente profesor de Limba Română la Liceul de Arte ,,Marin Sorescu ,,din Craiova
Publicații științifice: ,,Nichita Stănescu. Inovații lingvistice ,, de Angela Cristea , Editura Gazeta de Sud , anul apariției , 2008; ,, Tentația absolutului în teatrul lui Camil Petrescu „ de Angela Cristea , Editura Gazeta de Sud , anul apariției , 2008; ,, Personajul feminin în proza romanească,, de Angela Cristea , Editura Gazeta de Sud , anul apariției, 2010; ,,Proza subiectivă . Tehnici narative,, de Angela Cristea , Editura Gazeta de Sud , anul apariției , 2010
Beletristică: ,,(Diz)armonie,, (versuri), de Angi Melania Cristea, Editura Edithgraf, Galati, 2014; ,,Plus/minus sentimente’’, de Angi Melania Cristea, Editura Macedoneanul, Craiova,2015; ,,Pietrele soarelui” de Angi Melania Cristea, Editura Aius, Craiova, 2016; .,,Căutătorul de pokemoni’’ Editura Paralela 45(versuri,2017)
Versuri publicate în antologii: Antologia revistei Noul Literator, Editura Grafix, 2016; Antologie româno-italiană, Editura Editgraf, 2015; Antologie româno-portugheză, Editura Editgraf, 2016; Antologie româno-albaneză, Editura Uniunea Culturală a Albanezilor, 2016
Cenacluri: Membru cenaclul Qpoem(online) – coordonator: Călin Vlasie, membru cenaclul ,,Noul literator” (Craiova) -coordonator: Nicolae Petre Vrânceanu, membru cenaclul ,,Nicolae Velea’’(Curtea-de- Argeş) – coordonator: academicianul GH. Păun, membru Societatea Literară ,,Anton Pann’’ (Râmnicu Vâlcea) – coordonator: Nicu Cismaru, președintele Societății Culturale ,,Anton Pann”
Versuri publicate în revistele: România literară, Luceafarul de dimineață, Convorbiri literare, Ramuri, Manifest, Mozaicul, Conta, Metamorfoze, Fereastra literara, Kafe phoenix, Noul literator, Macedoneanul (Bucuresti), Argeș, Oglinda literară, Familia, Vatra, Lamura, Rațiunea, New York – Magazin literar, Nomenartis, Rusidava, Cafeneaua politică si literară, Din dragoste pentru artă, Contact Internațional, Urmuz, Revista Nouă, Spiritualitate si artă, Spații culturale, Orizonturi culturale, Bucureștiul literar și artistic, Literatura de azi, Anteportas, Algoritm, Sintagme literare, Memoria slovelor, Revista e-creator, Agora, Tribuna, Sfera eonică, Terra Grifonis, Antares, Revista de recenzii, ,Vatra veche, Boem@, Mișcarea Literară, Nord Literar, TopLitera, Arena, Viața Romanească, Feed Back, Plumb (Bacău), Unirea (Oravița), Oltart
Premii : Premiul I la Concursul ,,Alexandru Macedonski’’ (Craiova,2015); Premiul III la Concursul Național ,,Dor de dor’’ (Lehliu,2015); Premiul II la Concursul Național ,,Talazurile Mării ‘’(Constanta,2015); Premiul II la Concursul Național ,,Mostenirea Văcărestilor’’(2015); Premiul II la Concursul ,,Prin Colbul vremii’’(2015); Premiul III (carte editata) Premio Letterario Internazionale Corona (2016); Premiul Cuore verde –Străveziu (2016); Premiul special ,,Luigi Bruni” – Concursul Internațional ,,Terre Lontane”(presedinte, Dante Maffia) – 2016; Premiul ,,Nicolae Drăgan’’ la Concursul Internațional de Poezie ,,Nicolae Drăgan’’ de la Galda de Jos (județul Alba) – 2016; Premiul ,,Nichita Stănescu’’ la Concursul Internațional de Poezie ,,Vis de toamnă’’, de la Urziceni (2016); Premiul special – Concursul Galla d’amore ,, Romeo e Julieta” (Cosenza, 2017); Premiul al III-lea în cadrul Concursului Internațional de Poezie de la Triuggio ( 2017); Premiul literar Naji Naaman pentru Creativitate în cadrul Concursului literar Internațional Naji Naaman (Liban, 2017) ;Premiul al III-lea la festivalul Serile de poezie de la Ilidia (2017); Premiul Balcanica pentru poezie română – în cadrul Festivalului Internațional Balcanica Brăila, 2017; Premiul Meridione pentru carte editată – Concorso Internaționale Corona (2017); Premiul al III-lea Secțiunea Poezie Cuantică – Concorso Internaționale Corona (2017)
Referințe critice: Alex Stefănescu, Daniel Cristea-Enache, Felix Nicolau, Davian Vlad, Victor Rusu, Stefan Vlăduțescu, Florin Grigoriu, Gabriel Dragnea,Daniel Marian, Mioara Bahna, Ionel Vota, Geo Vasile
Traduceri: Versuri traduse în: Kafe phoenix (limba maghiară); Contact Internațional ( limba engleză); Antologii bilingve (limba italiană, limba portugheză, limba albaneză); Versuri în limba macedoneana publicate în revista Macedoneanul (2015-2016)
Volume in manuscris: Antologie bilingvă romano-italiană de Angi Melania Cristea și Alfredo Bruni (poet din Calabria, Italia); Masa ovală (volum de proză scurtă); Ego-poezia (versuri); Personalități macedonene din România