Suflet
Tu eşti cu mine-aici şi-ntotdeauna
îţi simt din plin regalele vibraţii,
când inima-îşi alintă tandru struna,
iar sufletul e plin de constelaţii.
O, suflet blând, lumină întrupată,
care-a dorit s-alunece din slavă
şi să se lase-o vreme modulată
în viaţa mea, sibilică octavă !
Exist pentru că eşti. Sunt locu-n care
ai vrut să locuieşti pentru o clipă,
spre a vedea de ce este în stare
ceva care a fost şi e risipă.
Îţi pare rău ? Îţi pare bine ? Poate
vom şti curând, când vom avea alături
doar gândurile ce, eliberate,
vor colinda-n senin fără omături.
————————————–
Anatol COVALI
București
21 decembrie, 2018