Anatol COVALI: Poeme

Dumnezeule Sfânt

 

Dumnezeule Sfânt
cum să-Ţi spun, cum să-Ţi cer
să mai laşi pe pământ
tristul meu efemer?

În genunchi Te implor
viaţa mea să n-o stingi,
să-mi permiţi să mai zbor
chiar şi-n lanţuri şi-n chingi.

Mai am încă enorm
de-mplinit în destin
până când am s-adorm
aşteptând să revin.

Spune-i morţii că nu-s
pregătit s-o primesc,
că mi-e dragă nespus
lumea-n care trăiesc.

Dă-mi putere să lupt
şi de-acum să înving
fiecare abrupt
şi-orice rău să-l resping.

Iar când crezi că-i de-ajuns
fă-mi un semn şi-am să vin,
să Te rog să fiu uns
spre-a începe-alt destin.

7 septembrie 2019

 

 

Rugăciune către Maica Domnului

 

Fecioară prea curată, Născătoare
de Dumnezeu, de-a pururi fericită
şi prea nevinovată mamă, care
de îngeri eşti în Ceruri preamărită,

Te roagă pentru sufletele noastre
şi nu lăsa ca viaţa să ne plângă,
atuncea când primejdii şi dezastre
vin peste ea şi-ncearcă să o frângă.

Mângâie dulce cu a Ta blândeţe
durerile ce vor să ne răpună
şi orice disperare sau tristeţe
se va topi în inima Ta bună.

Privirea-Ţi adorată să ne fie
lumina plină de splendori în care
să ne purificăm cu bucurie
primind prea sfânta-Ţi binecuvântare.

8 septembrie 2019

 

 

Merg înainte

 

Poate să ningă, poate să plouă
îmi e totuna. Merg mai departe
convins că-n restul vieţii, de rouă
de-acum încolo voi avea parte.

Poate să vină orice durere,
ce-o să încerce să nu-mi dea pace.
Ca să mă lase-n pace-i voi cere
şi voi goni-o cu bobârnace.

Văd unde duce cărarea asta
pe care merg mai atent de o vreme,
care încearcă s-atingă creasta
ce nu-ncetează să mă tot cheme.

Şi nu mai şovăi, merg înainte
sperând că poate tot voi învinge,
fără să-mi pese că din cuvinte
ninge şi plouă, plouă şi ninge.

8 septembrie 2019

————————————–

Anatol COVALI

București

Septembrie 2019

 

Lasă un răspuns