Iubirea s-a trezit…
Mirabile dorinţe în mine ard intens.
Nu patimi am în trup, ci dinamite,
iar eul meu surâde când soarta îi promite
că viaţa-mi o să aibă un alt sens.
Iubirea s-a trezit din somnul dens
şi caii ei frământă-mplinirea sub copite.
Am străbătut cu dânşii noi orbite
în orizontul care pare-un azur imens.
Vezi? Aşteptarea noastră a rodit.
Acelaşi drum străbatem alături spre sfârşit
suind senini urcuşurile-abrupte.
Poate să ningă-ntruna, să fie aspru ger.
Până şi resemnarea a învăţat să lupte
de când îţi sunt pământ şi îmi eşti cer.
————————————–
Anatol COVALI
București
7 decembrie, 2018