Înserare
Chiar de taci, iubirea
dintre noi vorbeşte,
gândul îmi zâmbeşte,
mângâie privirea.
Îmi vibrează firea
când se cuibăreşte
în ea, ştrengăreşte
zâmbind, fericirea.
Dragostea fierbinte
nu are nevoie
decât de ce-n noi e
şi nu de cuvinte.
Te aud în minte,
şi-n suflet un roi e
ce să-ţi intre-n voie
vrea, dar stă cuminte.
Ardem fără veste
patimile noastre.
fulgere albastre,
pe înalte creste.
Iubirea ne este
zboruri printre astre,
spargere de glastre,
final de poveste.
Şi din nou tăcere…
Zâmbete senine
spun cu mult mai bine
decât o părere.
Blândă adiere
simţim în retine,
pe când noaptea vine
ca o mângâiere.
————————————–
Anatol COVALI
București
11 noiembrie, 2018