Am vrut
Am vrut mereu mai mult dacă se poate,
să nu rămân la stadiul de-nceput,
orişice fac să aibă-n el carate,
să-l văd ca pe ceva binefăcut.
Am vrut să pun în fapte sentimente
şi să creez mereu, nu doar să fac.
M-au pasionat acele-experimente
ce din orice otravă-au făcut leac.
Am vrut, dar ce n-am vrut !…Şi chiar destinul
a fost de-acord cu mine deseori,
când a dorit să cureţe seninul
cerului meu de pâlcuri mici de nori.
Am vrut şi încă vreau cu pasiune
şi cred că dacă nu renunţ defel
voi reuşi să văd cum o minune
mirifică mă va ciopli în ţel.
————————————–
Anatol COVALI
București
18 iunie 2019