Dezghețul după perioada stalinistă nu apăruse. Când am absolvit liceul din Drăgășani în anul 1960 nu am avut voie să cântăm celebrul “Gaudeamus Igitus “, pe care l-am auzit prima dată cântat de tatăl meu, Ion.
Într-o seară de vară a anului 1960, stăteam sub nucul din ograda casei împreună cu regretatul coleg de clasă Lică Liviu, alături fiind tata. După un timp a venit și mama cu sora mea Violeta. Părinții erau bucuroși că terminasem liceul și luasem examenul de maturitate, după modelul impus de sovietici, (acum se numește bacalaureat). Tata absolvent de Științe Economice în București ne-a povestit că atunci când au terminat facultatea au cântat împreună cu profesori imnul “ Gaudeamus Igitur”. Pe care l-a cântat cu vocea sa caldă de bariton.
-Copii, a continuat tata, profesorul nostru la cursul de istoria economiei ne-a vorbit în ultima lună de an, despre istoria acestui Imn al studenției.
-Te rog să ne-o spuneți domnule Țene! A intervenit Liviu.
-Iată despre ce este vorba…Popularul cantec academic „Gaudeamus igitur” , în traducere „Să ne bucurăm, aşadar”, sau doar „Gaudeamus”, era cântat sau recitat mai ales la ceremoniile de absolvire, pe vremea mea.
-Acum, tată, cântăm Imnul României, intitulat “Te slăvim, Românie! “, este imnul național al Republicii Populare Române între 1953 și până om vedea… Versurile au fost scrise de Eugen Frunză și Dan Deșliu, iar muzica a fost compusă de Matei Socor. Acest imn subliniază „prietenia” cu Uniunea Sovietică și ideologia leninistă, adică a celor care ne exploatează și ne fură bogățiile țării.
-Taci din gură! Vrei să ne audă vecinii de la bloc? m-a dojenit tata. Cum vă spuneam
numeroase scoli, colegii, universități sau societăți academice îl considerau cântecul lor oficial.
De fapt este un cântec despre viața și durata ei: „De Brevitate Vitae”, adică „Despre scurtimea vieții”.
Face parte din tradiția „CARPE DIEM” („TRAIESTE CLIPA”) și elogiază bucuria vieţii.
S-a cântat prima data in secolul al XVIII-lea, pe la 1781 și are la bază un manuscris în limba latină din 1287. Unele surse de informare susţin că acest cântec a fost inspirat de un imn medieval compus de Strada, un episcop din Bologna în 1267. C.W.Kindelben ( 1748-1785) descoperind manuscrisul cu cântece datând din perioada 1723-1750 şi scris de un student german. Acesta va face modificări importante textului aducându-l oarecum aproape de forma modernă cunoscută astăzi şi publicându-l ulterior în culegerea de cântece “ Studentlieder “, în 1781. Originea germană a textului adaptat explică strecurarea unui cuvânt în a şaptea strofă- “antiburschius “,care este o latinizare a cuvântului german care se referă la frăţiile studenţeşti.
Eeee, copii, poate o veni vremea să-l cântați din nou.
-Să dea Dumnezeu! noi vom fi pământ pentru oale și ulcele…A conchis mama.
*
Iată că a venit și acele vremuri sperate de părinți și de noi.Suntem bătrâni, părinții nu mai sunt, dar mă bucur că nepoților le pot trasmite acest cântec în limba latină și română. Sper că niciodată o cizmă de rus și al altui cotropitor să ne interzică bucuria tinereții.
1 Gaudeamus igitur,
Juvenes dum sumus;
Post icundum iuventutem,
Post molestam senectutem
Nos habebit humus.
Să ne bucurăm, aşadar,
Cât încă suntem tineri
Fiindcă dup-o tinereţe agitată,
Şi-o bătrâneţe-ngreunată,
Ţărâna ne va avea pe toţi.
2 Vita nostra brevis est,
Brevi finietur;
Venit mors velociter,
Rapit nos atrociter;
Nemini parcetur
Viața ne este scurtă
Va fi terminată prea curând,
Moartea vine fulgerător
Atroce ne agață-n ghearele-i.
Nimeni nu-i cruțat de-aceasta
3 Ubi sint qui ante nos
In mundo fuere?
Vadite ad superos,
Transite in inferos
Hos si vis videre.
Unde-s, oare
Cei ce-au trăit înainte-ne?
Poți s-ajungi până-n Ceruri
Sau să păşești prin Iad
De dorești să-i revezi.
4 Vivat academia,
Vivant professores,
Vivat membrum quodlibet,
Vivat membra quaelibet;
Semper sint in flore!
Trăiască universitatea!
Trăiască profesorii!
Trăiască fiecare student!
Trăiască fiecare studentă!
Fie ca ei să-nflorească de-a pururi!
5 Vivant omnes virgines
Faciles, formosae.
Vivant et mulieres
Tenerae, amabiles,
Bonae, laboriosae.
Trăiască toate fecioarele
Binevoitoare și frumoase!
Trăiască, de-asemeni,
soţiile tandre, iubitoare,
Cinstite şi pline de hărnicie!
6 Vivat et res publica
et qui illam regit.
Vivat nostra civitas,
Maecenatum caritas
Quae nos hic protegit.
Trăiască patria
Și cei ce-o conduc!
Trăiască-ne orașul
Și binefăcătorii acestuia
Care, prin caritatea lor, ne oferă siguranță!
7 Pereat tristitia,
Pereant osores.
Pereat diabolus,
Quivis antiburschius
Atque irrisores!
Fie ca tristețea să piară!
Fie ca urâtorii să piară!
Fie ca Diavolul să piară!
Fie ca oricine-i împotriva frăţiei noastre,
Oricine-ar râde de-aceasta, să piară!
8 Quis confluxus hodie
Academicorum?
E longinquo convenerunt,
Protinusque successerunt
In commune forum
Cine s-a adunat acum
Din universitate ?
Ei au venit de la mare distanţă,
Alăturându-se imediat
În comunicare
9 Vivat nostra societas,
Vivant studiosi!
Crescat una veritas,
Floreat fraternitas,
Patriae prosperitas
Trăiască societatea nostră,
Trăiască studioşii !
Să crească adevărul,
Să înflorească frăţiile,
Patria să prospere.
10 Alma Mater floreat,
Quae nos educavit;
Caros et commilitones,
Dissitas in regiones
Sparsos, congregavit.
Universitatea noastră să înflorească,
Care ne-a educat,
Dragi şi camarazi,
Care v-aţi împrăştiat,
Să ne unim
———————–
Al.Florin Țene