Adrian BOTEZ: Curățenia poeziei (versuri)

ARGUMENT

 

mi-e rău – mi-e foarte rău – din ce în ce mai

rău mi-e – tu – camarade – -aşa să ştii…

iar voi – voi stele – lăfăiri de

nopţi înalte – voi tot mai des veţi auzi-n cereşti pustii

doinele mele – sufletele mele

scoase la vedere – pe – emfatică – sârma luminii – să se-usuce

să mă mai scape – făr’ să vrea – de toiul suferinţei

grele… – …să tot vrăjească-n cruce –  la

venin – să-l facă – decât fierea – oleacă mai

dulce…mai fără de misticul

spin…

***

DOINA MEA

              (29 August 2018)

 

frunză verde salamastră

legătură de Măiastră

şuieră vântul pe coastă

şuieră şi-mi aminteşte

cum în stele se citeşte…

 

tare-i greu – o – tare-i greu:

nu mă-ngădui măcar eu…

ciuguli-m-ar ciorile

…se-nchid trecătorile…

 

stau şi cânt şi plâng cucută

nime-n lume nu m-ascultă :

oi fi blăstămat şi eu

ca tot neamul ist al meu…

 

stau şi cânt şi plâng pe rană

nime nu mă ia în samă

mi să tâmplă numai mie

c-am uitat de omenie…

 

stau şi cânt şi plâng răzleţ

coşcovit de vechi tristeţi

mi-au rămas să fac răsipă

mărăcinii de pe râpă…

aşa macin în gol eu

necetind pe Dumnezău…

 

am lăsat să cânte cucul :

ştie rostul – ştie crugul…

cântă el – trezeşte lumea :

eu m-am dat cu spurcăciunea…

am plecat prin ceţuri dese

lumii de mine nu-i pese…

fost-am umbră – nici atât

cenuşă mi-i vorba-n gât…

 

trec prin ape – nu-s nici vaduri

n-am ştiut asculta sfaturi…

s-a stins lumina din urmă :

mi-a plesnit ultima strună…

***

 

CURĂŢENIA POEZIEI                                   

                                   (15 Iulie 2018)       

mi-ai spus – mereu – să şterg şi să

periez – să periez şi să

şterg – cu grijă şi

zilnic – slovele Poeziei – de pe

coperta şi

dinlăuntrul Cărţii – ca să rămână – mereu – totul

curat

 

…şi am tot şters şi

periat – şi am periat şi

şters – până când Poezia cu

pricina a căpătat

luciu – până când a căpătat o

patină de pictură veche

renascentistă… (unele vocale

s-au şters cu totul – de peste

tot – între

timp…)

 

…nu va mai rămâne – curând – din

Poem – decât amintirea

conştiincioasei curăţenii…

***

 

EXCREMENTE CONSTELATIVE

 

…câte mii de perechi de ochi

stelari – veghează – cu maximă

concentrare – asupra iscării – dezvoltând viteze

astronomice de propagare – a

diluviului – rău duhnitor :

Diareea mea

câmpenească (sau

campestră…)

 

când sunt „fertig” – trag cu

putere – un întreg colţ de

cer – cu tot cu stele… – …şi

curăţenia  – adică

victoria totală

deplina victorie – asupra lichidelor crunt

duhnitoare  – e

teribil de

răcoroasă – luminoasă – …şi

gata!

 

…îţi dai seama – pe imaşul Lui Dumnezeu – ce

podoabe celeste

rămân – în urma acestui experiment pur

fiziologic: excremente

constelative

***

 

CATREN

 

floare-iscată-n rouă – floare de mărire

arde-n rugăciune: vrea desăvârşire!

…se vesteşte-n ceruri: Floarea e GRĂDINĂ

iar petala-i Cristul : vine de ne-alină…

***

 

MI-AU PLĂCUT – CÂNDVA – TRENURILE

 

mi-au plăcut – cândva

trenurile : corăbii doldora de

necunoscutul – mistic şi

posibil

 

acum stau – umilit – printre

liniile înverzite de

enormi brusturi – şi – cocoşat

mătur cenuşa

Munţilor

***

 

BAGAJELE VIEŢII

 

bagajele vieţii mi le duce

altcineva – înainte : eu

rămân într-un

clarobscur odihnitor

liniştitor – şi privesc din

urmă – complet detaşat – cum nişte

bagaje – ale

unei vieţi – înaintează

singure – spre o calmă

atotiertătoare lumină…

***

 

ÎN AMURG ADÂNC DE SEARĂ

 

în amurg adânc de seară

sihăstriţi – hulubii cântă

dar nu-i văd – pe drum de ceară :

cântul mistic mă-nveşmântă

 

păşesc lin – ca împăraţii

prin mulţimea de tăceri :

am fost vis al unei Graţii

în grădina unei veri…

***

 

S-A DESCHIS POARTA LUMINII

 

s-a deschis poarta luminii

toate umbrele se pleacă :

stăpâni-voi în cer crinii

altoì-voi sori pe cracă

 

am pătruns tot nepătrunsul :

duhul meu – lumină lină

se joacă de-a v-aţi ascunsul

până Crist cheamă la cină…

***

 

BUBELE TIMPULUI SE-NŞIRUIE

 

bubele timpului se-nşiruie – una lângă

alta – una peste alta – pe sub

pielea lui

Adonis – pregătind – înceată

fierbere – Hoitul : triunghi echilateral de

găuri tumultuoase – pe faţa

Hârcii

***

 

CÂNTEC DOINIT

 

în singurătatea mea

vin şi moartea – şi rouà :

cu moartea – să mai grăiesc

cu rouă – mă limpezesc

 

vino moarte – vino rouă

vino cântec pe din două :

o jum’ate-i glas de munţi

jum’ate-s ceţuri de frunţi

 

veniţi azi – şi veniţi mâine

roua să se facă pâine…

o privim pe sora moarte :

cu dreptate pâinea-mparte

 

jum’ate suntem de tină

pâinea aduce lumină :

lacrima scrisă pe strună

taina mea cu Crist cunùnă…

***

 

DUHUL LUMII

 

duhul lumii stă să moară…

din văzduh pogoară Cioară :

 

„- ziua bună – duh uscat!”

 

„- bună-i – până-ajung la hat…”      

 

„- …ajungi: eu te ciugulesc

suratele-mi te nuntesc…!”

 

„- aşa-i drept – rămân doar hârcă :

n-am ştiut duce în cârcă

nici doruri şi nici păcate

nici cântece trăgănate

n-am ştiut scrie pe stele

spovădaniile mele…

pânză ţeasă cel paing

până peste ochi ce ning

pânze reci peste găvane…

…mi-am râs de mări şi limane…”

 

…duhul lumii a tăcut

Cioara-a făcut ce-a ştiut…

***

 

ODRASLĂ DE-MPĂRAŢI – M-AM TRAS ÎNCOACE

 

odraslă de-mpăraţi – m-am tras încoace

mă-nchin – trufaş – doar cerului senin :

popoare şi palate şi noroace

mi le-am trecut prin soare şi venin

 

o am supus această lume crudă

şi-am stors din ea Frumosul cel Zănatic :

l-am liberat pe strune şi – iernatic

i-am arătat cum stelele asudă

 

ce-i Fiul de-Mpărat ? – e Făt Frumosul

ce şi-a făcut bodei – din univers :

grea Epopee – nobil Albatrosul

 

pe care-l răstigneşte orice vers…

…nu este bună zi – nici bună noapte :

din vrăji  – dospind  –  cresc codrii albi de şoapte…

***

 

MORI  – FUGIND DE MOARTE

 

mori  – fugind de

moarte

 

eu n-am fugit

niciodată – de

nimic şi de nimeni :  mereu

doar am

nuntit – oricând – cu

orice şi oricine

 

dar Suprema Mireasă – Stăpână Mireasă asupra

tuturor – miriade

mireselor mele – precum şi

sfântă alinătoare răzvrătirilor

mele (bezmetice – absurde

lunatice răzvrătiri!) – tot numai

moartea rămâne…

***

 

ÎNDRUMĂRI ŞI DEFINIRI

 

nu mai

înjura – nu mai

prostitua – nu mai aduce la

neputinţa din urmă

cuvintele

 

comprimă-ţi

puterile : prin comprimare – le

distrugi (batjocoritoare

înjositoare!)

limitele

 

firesc – apare

de sine mereu întemeietor

Cuvântul –

pururi

Sfântul

 

eşti – normal

Zeul : atotputernic

aerisit

însorit

tu de tine iubit

 

ce NU ştie din

tine că eşti Zeul – huiduit şi

umflat în băşici de

neant – trup se

numeşte – iar

ceea ce ŞTIE – şi deci

pe sine cumplit se slăveşte – Duh se

numeşte

***

–––––––––-

Adrian BOTEZ

16 septembrie, 2018

 

 

 

 

Lasă un răspuns