SCARA UNDE SE PIERD LUCRURILE…
Ni s-a dat poruncă să iubim
lumea întreagă. Sau
o scară de frunze
un Zid Chinezesc care taie
în diagonală. Lumea.
Ni s-a dat poruncă
să n-avem părinți
să n-avem copii…
până ce Fericirea nu ne va fi
născut pe noi.
Ni s-a dat poruncă să lăsăm
casă și mamă și tată…
pentru o stranie, străină Iubire
a tuturor celor de pe lume.
Iată. Am venit să-i pierdem pe toți
la scara cu frunze a lui Dumnezeu.
Unde zicem: „Nu mai știu,
Doamne, unde sunt,
dacă eu îi iubesc
dacă Tu”.
––––––––––––-
Ieromonah Iustin T., 27 septembrie 2020