Florin-Cezar CĂLIN: Demnitatea s-a născut la sat…

Demnitatea s-a născut la sat…

 

Nu suntem veșnici pe acest pământ,

Lăsăm în urmă simple amintiri.

(imagini ce le ducem în mormânt),

”- O copie a celor din priviri!”.

 

Amanetăm secundele pe rând,

(ca noi să mai trăim măcar o oră).

”- O viață adunată-ntr-un cuvânt!”,

Și-o moarte tumultoasă, carnivoră.

 

Ne-am tot creat adesea amintiri,

– În sufletul acelui ce-l iubim!.

Și am ”dotat” acele povestiri,

Cu simplitatea pe care-o trăim.

 

Privește viața-n față și-i zâmbește,

– Dar uită-te-napoi (ai ce-nvăța !).

(cu toate astea te mai milogește),

Ca ziua ce-o să vină să ți-o dea.

– Nu hotărâm pe cine să iubim!

(nici frumusețea nu poate aceasta).

Ne-am concentra mai bine să trăim,

Frumos și simplu. Să uităm năpasta.

… ce va veni-n curând asupra noastră,

(și-o vom primi cu sete de-aşteptat!).

– Cu toate că-i vorbim cu … dumneavoastră!

”= Ştim! … Demnitatea s-a născut la sat!”

—————————————

Florin-Cezar CĂLIN

28 iunie 2019