SUFLETU-MI RENAȘTE
Mi-am scuturat tristețea de pe suflet,
Atât de veche, atât de ofilită,
Și-n loc, iubire-am să-mi presar, cu cântec,
Privirea vreau să-mi fie însorită.
Să-mi cânte răsăritul fericire,
Prezentul meu să uite de trecut
Ce e frumos, sorbindu-se-n uimire,
Să-alunge răul care m-a durut.
Se pare că de viață m-am îndrăgostit.
Ploaia-și croiește calea dinspre nori
Îmi spală sufletul de tot ce m-a rănit,
Lăsând în loc doar glasuri de viori…
Eu mă cufund în răsărit de soare,
Lumina sfânta-mi este mângâierea.
De nu mi-ar fi dat soarta poame-amare,
N-aș fi-nțeles ce dulce este mierea!
——————————————-
Ala MUNTEAN
Republica Moldova
18 Mai 2019