Vreau
Vreau să văd mijind iubirea printre florile de măr,
Când din astre fericirea, scară duce spre mister
Și la ceasul Învierii, să pot dărui din suflet,
Rugăciunea izbăvirii, celor care cad în plânset.
Vreau să văd cum fericirea înflorește în trandafiri,
Redând lumii alinarea punând inimii cununi,
Și smaraldul primăverii strălucind pe înserat,
De luceafărul coboară printre cetină de brad.
Vreau să-mi fii eternitate tu, om drag de altădată,
Gustând din potirul vremii, fraga dulce aromată,
Chiar dacă din meri căzuta, toate florile în păr
Și mai văd încă o cută, lângă ochiul efemer.
Știu că-s doar asemeni umbrei și mă trec fără să vreau,
Dar regretul nu mă-ncercă doar iubirea o redau,
Scriind lângă lampa nopții, un vers plin de adevăr,
Căci ca mâine, doar un clopot va suspina în eter,
Anunțând încă o plecare spre a lumii suflu rece,
Fără nici o întrebare, doar tăcerea va petrece
Trupul ce în adormire fi-va pentru totdeauna,
Însă important în toate este ce alege urna,
Relevanță are timpul petrecut cu înțelepciune,
Iar în viață doar iubirea, e un veto pentru oricine.
———————————-
Ioana CONDURARU
Martie 2019