Noapte de vis
Ce noapte de vis! Sevã violetã
îţi susurã-n trup şi te înfioarã.
Miraj risipit întruna repetã:
Eşti tânăr iară!
Profunzimi de dor se umplu cu-arpegii.
Ciopleşti pe mister litere sonore.
Stelele le-auzi descifrând solfegii
din aurore.
Ţi-ai scos şi-ai zvârlit ruginita-armură.
Vechile tristeţi le-ai gonit din minte
şi simţi că din nou orişice nervură
este fierbinte.
Un imn pătimaş iese din tumulturi
şi codrii-n afund îl freamătă-n plete.
Din inima ta ţâşnesc mii de vulturi
zburând în cete.
Cui să mulţumeşti pentru noaptea sfântă,
care ca un crin inima-îţi îmbată?
Parcă-ntinerit sufletul tău cântă
ca niciodată.
————————————–
Anatol COVALI
București
8 martie 2019