Alexandru NEMOIANU: ,,Cu neputință este să nu vină smintelile”

Fiecărei generații ii este data propria Cruce și în termeni concreți, istorici, ea a purtat diferite nume: năvălirile migratorilor, războaiele de tot felul, epidemii, Otomani, comunism, etc. Iar fiecare trăitor a avut de făcut o alegere concretă, exactă, între bine și rău și în contextul specific în care i-a fost dat să trăiască. (A „lupta” contra unui comunism care nu mai exista este o prostie). Alegere de care, fiecare a avut de dat sama atunci și în veșnicie. Iar cea mai simpla modalitate de a nu fi complici la rău și atunci și acuma, a fost și este de a fi mereu, în orice împrejurare, măcar sufletește, de partea celor care sunt înfrânți, a celor năpăstuiți. Dacă vom păstra în minte aceste adevăruri fundamentale vom înțelege că actele, fiecare dintre ele, existenței noastre au o importanță copleșitoare pe care adesea nu o cuprindem cu gândul (cum spunea Ernst Junger, copiii nu își dau seama ca în miza cu care se joaca, boabele de fasole, se ascunde, în fiecare, o minune.).
„Crucea”vremii noastre este lupta dintre „globalismul” satanic si Neamuri. Dintre copleșitoarea plictiseala a stăpânirii necuratului și diversitatea miraculoasă a lumii făcută de Dumnezeu. În acest context o enorma povară și osândă își iau asupra lor acei „intelectuali” români așezați in SUA sau alte tari “apusene” sau “lectori” pe la diferite așezăminte de sorginta sorosista și care au făcut o dubioasa „virtute” din practica apologierii regimurilor aflate la putere și care personaje, în mod deliberat, caută să înșele pe conaționalii lor despre ce se petrece în lume și în țara în care ei (acei intelectuali) trăiesc. Ei înșeală în chip deliberat prin adevăruri „selective”, prin adevăruri parțiale, minciuni, bârfe și insinuări și mai ales prin ignorarea stărilor fundamental rele din țara unde, așa cum spuneam, ei trăiesc.
Ei nu pomenesc despre faptul că mai puțin de 10% dintre locuitorii SUA stăpânesc peste 80% din bogăția țării și că diferența dintre bogați și săraci se adâncește pe zi ce trece, nu amintesc despre despre războaie și zvonuri de războaie, despre tensiunea în care trăiește majoritatea covărșitoare a populației, despre dispariția drepturilor civice, despre controlul tot mai strict al mijloacelor de informare, despre faptul că în chip sistematic cei bogați sunt favorizați și egal sistematic cei ce muncesc sunt persecutați, despre faptul ca opinia publica mondiala percepe SUA ca pe cei „rai”, despre politica acțiunilor militare și polițienești „preventive” (mai înainte de a fi avut loc o agresiune ori infracțiune, pedepsirea „intenției”) etc, etc. Dar mai ales ei nu pomenesc despre relele religiei satanice, „globalismul” (care nu este altceva decât stalinismul drapat în alt decor), promovata cu fier si foc, la dimensiuni planetare. Despre faptul ca aceasta „religie’ cauta sa uniformizeze întreaga planetă sub semnul unui secularism dement. Așa cum spuneam ei își pregătesc loruși mare osândă căci în mod deliberat amăgesc, smintesc, pe cei de un sânge cu ei pe care și pe cei din România și pe cei din SUA, îi disprețuiesc, individual și în instituțiile lor colective. Roadele lucrării lor otrăvite se vad din ce în ce mai bine. Fibra morala a neamului este atacată furibund, prin promovarea relativismului, ostilitatea arătată familiei și directa glorificare a modelelor de viață “alternative” (i.e sodomia). În esența ei caută să generalizeze un nou tip uman, individul izolat și care este lipsit de orice credință, ideal sau loialitate etnica sau socială, individ obsedat de confort și “siguranță”, individ care, după caz, este lipsit de bărbăție sau feminitate, individ care tânjește după un soi de sodomie scopită și care simte admirație pentru o închisoare cu confort sporit. Iar asta într-o lume în care tehnica terorizează existența, în care rachetele caută să înlocuiască îngerii și unde tot mai deslușit răsună tunetul mâniei lui Dumnezeu. În paralel Ortodoxia Româneasca este insultată și calomniată grosolan. Memoria colectivă este falsificată si personalități esențiale ale sufletului românesc sunt asemenea insultate, de la Eminescu la Caragiale, de la Fat Frumos la Ileana Cosânzeana. Nu am îndoială că bunul simț românesc va birui. Acești oameni necinstiți sufletește, care deliberat fac rău, ar trebui să știe că ei sunt sub făgăduința unei pedepse rostită de Acela care arareori o face dar, atunci când o face, ea este înfricoșătoare.
„Cu neputință este să nu vină smintelile, dar vai aceluia prin care vin.”(Luca,17,1)

—————————————

Alexandru NEMOIANU

Istoric
The Romanian American Heritage Center

Jackson, Michigan, USA

25 ianuarie, 2019

Lasă un răspuns