PICURI DE ÎNȚELEPCIUNE
Stăpânirea, Iisus și… omul
- „OMUL se roagă de DUMNEZEU să-l scape de necazuri şi DUMNEZEU se roagă de OM să mai lase păcatul. Acum judecaţi şi voi, cine de cine să asculte mai întâi: DUMNEZEU de OM sau OMUL de DUMNEZEU?”
+ + +
- „VOI ŞTIŢI DESPRE IISUS O MULŢIME DE LUCRURI, DAR ÎNCĂ NU-L ŞTIŢI PE EL. ŞI PÂNĂ NU-L GĂSEŞTI PE DUMNEZEU, NU TE AFLI NICI PE TINE; NU-ŢI GĂSEŞTI NICI SENSUL TĂU, NICI SENSUL LUMII”.
+ + +
- „Nu este stăpânire decât numai de la Dumnezeu„ (Romani 13,1).
Deci primim divinul stăpânirii, dar refuzăm păcatul ei… Să fiţi pregătiţi să puneţi capul pe butuc dacă credinţa o va cere. UNEI STĂPÂNIRI de STAT, sau conducătorilor ei, care nu se supune lui Dumnezeu, nici SFÂNTA BISERICĂ şi slujitorii ei nu trebuie să i se supună. Din toate tipurile se ştie că, ATUNCI CÂND PUTERNICII VREMII RIDICAU MÂNA ASUPRA SLUJITORILOR LUI DUMNEZEU, N-A MAI DĂINUIT MULT PUTEREA LOR„.
Preot ARSENIE BOCA (1910-1989),
părinte ieromonah, teolog şi artist plastic ortodox român, scriitor bisericesc, a fost stareţ al Mănăstirii Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus şi apoi de la Mănăstirea Prislop, unde datorită personalităţii sale veneau mii şi mii de credincioşi, fapt pentru care a fost hărţuit de securitate. A fost unul din martirii gulagului comunist, închis la securitatea din Braşov, dus la Canal, închis la Jilava, Bucureşti, Timişoare şi Oradea. A pictat biserica din Drăgănescu, iconostasul de la Mănăstirea Prislop, Icoana Maicii Domnului cu Pruncul, din altarul Bisericii Sfântul Elefterie din Bucureşti, Biserica din Bixad-Covasna, scena intrării lui Mihai Viteazul în Alba Iulia din Ateneul Român ş.a. Este considerat de unii dintre ucenicii săi cel mai mare duhovnic român ortodox al sec. XX. La mormântul său din Ţara Haţegului se perindă zilnic mii de oameni.
S-a născut în satul Vaţa din Jud. Hunedoara, pe vremea aceea Austro-Ungaria. A urmat Liceul Ortodox „Avram Iancu” din Brad, pe care l-a terminat ca şef de promoţie. În anul 1933 absolvă Academia Teologică din Sibiu. Primeşte o bursă din partea Mitropolitului Ardealului Nicolae Bălan o bursă pentru a urma Institutul de Arte Frumoase din Bucureşti. În paralel, audiază cursurile la Facultatea de Medicină, ţinute de profesorul Francisc Rainer şi prelegerile de Mistică creştină ale profesorului Nichifor Crainic. Fascinat de lucrarea Sf. Ioan Scărarul „Scara dumnezeescului urcuş„, o traduce în numai 5 luni, dar ea nu vede lumina tiparului. Călătoreşte la Muntele Athos, trimis de chiriahul Nicolae Bălan, pentru a a duce manuscrisele româneşti şi greceşti ale Filocaliei. Este coautorul la primele 4 volume ale Filocalie traduse de părinte prof. Dumitru Stăniloaie, numai că istoriografii timpului au uitat să menţioneze acest aspect. În anul 1940 este tuns în monahism, iar în 1942 este hirotonit preot şi numit stareţ la Mănăstirea Brâncoveanu. Până în anul 1989, când părintele Arsenie Boca avea 79 de ani şi a murit, a fost hărţuit tot timpul de forţele comuniste ale timpului. Este înmormânat la Mănăstirea Prislop, loc care după ani şi ani devine un loc de pelerinaj, unic şi istoric, datorită faimei sfinţiei sale. Rămân câteva scrieri literare de mare însemnătate printre care: „Cărarea împărăţiei”, Lupta duhovnicească”, „Cuvinte vii”, „Trepte spre vieţuirea în monahism” ş.a.