Rafturile doldora de cărți –mai din toate secolele și în numeroase limbi, au ascuns o comoară gastronomică. Am putea spune ,,secretul bucatelor evreiești comune așkenazimilor și sfaradimilor. În lunga perioadă de pribegie a poporului evreu prin întreaga lume, unitate s-a menționat și prin hrana comună, patente proprii ale acestui popor. Uneori evreii au fost obligați să părăsească un loc, pentru a se stabili tocmai în celălalt colț al globului pământesc. Pe lângă boccelele cu rufe și îmbrăcăminte au luat cu ei, Bucătăria–preparatele simple, dar gustoase, tradiționale ale familiei evreiești.
Ei nu s-au grăbit să adopte preparatele gospodăriilor poporului respectiv, cu care-și împărțeau ogorul, meșteșugul și-și câștigau pâinea de toate zilele. În ceea ce privesc preparatele, gusturile evreilor s- au dovedit stabile trecând epocile fie cele mai grele pentru evreii din diaspora. Tradiția askenazită și deasemenea cea a evreilor sfarazi a stat ca o punte de legătură temeinică peste întreaga suflare a evreimii, ori unde și în mijlocul popoarelor cu care și-au împărțit bucuriile trăirii. Bucătăria evreiască se întinde pe o suprafață de nedescris în funcție de locul în care se găsește ,în orice punct de pe suprafața pământului .
Mâncărurile evreiești s-au adaptat la locul specific, datorită diversităților de produse din țara respectivă. Dar, în orice loc- parcelă al globului, cultura hranei în comunitatea evreiască a rămas credincioasă tradiției, reflectând situația societății și a posibilităților materiale a acestora. Mâncărurile evreiești cunoscute reflectă însăși posibilitățile materiale, morale a acestora ca să poată rezista și să respecte credința și obiceiurile: ,,tradiția evreiască,, propriu zisă. Bucătăria actuală evreiască este creată din influențele care le-au avut asupra lor de-a lungul vieții, mediul înconjurător, produsele agricole, mica industrie manuală, meșteșugurile. Bucătăria evreiască modernă s-a dezvoltat în decursul veacurilor, dar a păstrat în primul rând tradiția clasică și ,,gustul-parfumul casei evreiești,,. Ele ne retrimit la rădăcinile noastre și nu au nici o legătură cu locul nașterii. În orașele din Polonia, Ungaria, România sau Egipt, Maroc sunt sursele unde mâncarea evreiască, propriu zisă, a luat naștere. Spre surprinderea lectorului, în colecția Bibliotecii Naționale, s-au găsit puține cărți în care sunt cuprinse rețete scrise ale colectivelor evreiești din Orientul apropiat. Cercetătorii –acești adevărați oameni de știință, istorici în veșnică căutare-cercetare –pentru a da în vileag rădăcinile, viața evreilor din cele mai antice vremi au răscolit stivele –fără sfârșit ale comorilor păstrate în camere ,pe rafturi aproape uitate. Și iată au adus la lumina adevărului ,,o carte,, și încă de de bucate,, în limba poloneză plină de rețete ale bucatelor din Orientul mijlociu –în limba idiș. ,,Di idișe kur,, (mâncarea evreiască) este titlul mici cărțuli a cărei copertă este modestă, de un marou –verzui. Cartea a fost tipărită la Varșovia în anul 1930. Pe prima pagină sunt clasate o lungă listă de rețete provenite din colectivele evreilor din Polonia, Rusia, România, Germania, Maroc, Tunis și America. Răsfoind paginile-ce e drept cam îngălbenite, am dat peste unele preparate tradiționale ,,Ghefilte fiș,, (pește umplut), Kigel, Leikeh-pandișpan pe bază de miere de albine. Paginile ne pun în cunoștiință de preparate culinare ale evreilor nord-africane: Kokus și Șakșuka. Cercetătorii susțin faptul că aceste rețete nu sunt o curiozitate ci îndeplinesc funcția legăturii permanente între evreii ,,rătăcitori,, a ceea ce se numește ,,a pintolă id,, -simțirea evreiască. Cu mult înainte de perioada tehnologiilor înaintate, au existat legături între comunitățile evreilor. Pe una din pagini stă scrisă o rețetă din casa unor evrei polonezi, care-și are originea în bucătăria evreilor orientali. Universalitatea ,,gastronomiei evreiești,, a trecut de la un capăt la altul, cunoscând gustul evreiesc. Cunoaștem din cercetările istorice existența unor legături între comunitățile evreiești.
Iată o nouă dovadă a ceea ce se numește ,,dus pintolă id,,- sufletul evreu care a bătut cu aceeași intensitate și a făcut legătura între sufletele acestui popor. Cartea aceasta, ,,Bucătăria evreiască,, stă ca o dovadă istorico-culinară a evreilor de pretutindeni.
—————————–
Dr. Paul LEIBOVICI
Martie 2020
.