În memoria celor 25 de ani de la trecerea în lumea de Dincolo a prof. univ. dr. ing. ECATERINA BLIDARU
ECATERINA MOISESCU-BLIDARU a fost prima femeie profesor inginer, care a scris istorie pentru Îmbunătățirile Funciare din România, fără să-și fi propus acest lucru vreodată. Nu a dorit să schimbe mentalități societale, precum au făcut ilustrele sale înaintașe – inginer chimist ELISA LEONIDA-ZAMFIRESCU și inginer silvic AURORA GRUESCU -, dar, ca și ele, a avut o opțiune cel puțin ”stranie”, în viziunea unora, pentru o adolescentă de la începutul deceniului patru al secolului XX, aceea de a urma ingineria în cadrul Școlii Politehnice din București. De fapt, cea care a ales-o pe ECATERINA MOISESCU-BLIDARU să o reprezinte a fost istoria însăși, tânăra semnând, cu propriul ei destin, pionierat în domeniul pedagogiei hidraulicii și a hidroameliorațiilor pe plan national.
ECATERINA MOISESCU (devenită, prin căsătorie, BLIDARU) a venit pe lume la mijloc de lună decembrie a anului 1922, pe data de 17, în sânul unei familii de învățători din Scurteștii Buzăului. Copilăria i-a stat sub semnul afecțiunii și al ocrotirii celor doi părinți ai săi, care, după absolvirea cursurilor primare, au îndemnat-o să părăsească localitatea natală pentru a se înscrie la renumitul Liceu „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din orașul Buzău. Elevă eminentă, ECATERINA obține cu brio bacalaureatul, în 1942, devenind, ulterior, studentă în Capitala țării, nicăieri altundeva decât la Școala Politehnică de pe malul Dâmboviței, secția „Geniu rural”. Aici, va avea parte de întâlnirea cu o pleiadă de profesori iluștri ai timpului, care-i vor marca, definitiv, traiectul profesional. Dintre aceștia, s-a detașat un renumit hidraulician al României, fost ministru al Lucrărilor Publice, ION ANDRIESCU-CALE, dascălul sub oblăduirea căruia tânăra aspirantă la titlul de inginer își va redacta lucrarea de diplomă, ce-i va fi apreciată de către comisia de evaluare cu un calificativ demn de o studentă merituoasă a facultății – calificativul maxim.
Anul 1947, echivalent cu momentul finalizării studiilor universitare, avea să reprezinte pentru ECATERINA MOISESCU pasul hotârâtor, chiar providential, am putea spune, în a scrie istorie, în ceea ce privește perimetrul vast al Îmbunătățirilor Funciare din România. Nu singură, însă, ci împreună cu viitorul ei soț și fondator de școală – inginerul VALERIU BLIDARU. Astfel, ca un dat al destinului implacabil, dar și ca o formă de maximă responsabilitate personală, ce a definit-o întreaga sa viață, ECATERINA MOISESCU-BLIDARU va deveni prima femeie-profesor inginer din cadrul celei dintâi Școli tehnice de Îmbunătățiri Funciare și Piscicultură din țară, înființată de către VALERIU BLIDARU, la Nucet, în județul Dâmbovița, școală ce pregătea subingineri și, în anumite condiții specifice, chiar ingineri, în domeniul amintit.
După numai un an la Școala de la Nucet, va face un pas important în carieră, mutându-se la Facultatea de Hidroameliorații din Galați (prima instituție de acest gen din țară, ce a luat naștere în anul 1948), unde va pune bazele primului laborator didactic din domeniul IF-ului. Aici, vreme de 11 ani, din 1948 și până în 1959, a desfășurat o activitate pedagogică prodigioasă alături de fostul său dascăl îndrumător și mentor ION ANDRIESCU-CALE, dar și de inginerul VALERIU BLIDARU.
Iată cuvintele emoționante scrise, acum, la mijloc de decembrie 2018, după un sfert de secol de la dispariția ilustrei Profesoare, de către o fostă elevă a sa din acei ani, ing. ALICE POPESCU, fiica prof. univ. ing. IOAN GRIGORE POPESCU: „Doamna prof. univ. dr. ing. ECATERINA BLIDARU a fost prima doamnă din România care a predat Hidraulica (a și scris două volume). Exigentă cu noi, studenții, dar, în primul rând, era exigentă cu dânsa. Emana înaltă știință, într-o exprimare inteligentă și pe înțelesul tuturor. Mai ales formulele erau logice prin demonstrația sa. N-o uită nimeni din generațiile Facultății de Îmbunătățiri Funciare, înființată, la Galați, în 1948, ce a devenit Facultatea de Hidrotehnică Agricolă, în 1962, în cadrul Institutului Politehnic din Iași. Dar, pentru noi, copiii profesorului univ. ing. IOAN GRIGORE POPESCU și ai FLORICĂI POPESCU, era tanti Nanina, fermecătoare, de o frumusețe divină, cu o inteligență sclipitoare și cu un suflet ales.”
Foarte multe premiere la nivel național i-au marcat ECATERINEI MOISESCU-BLIDARU traiectoria profesională, după cum se poate lesne observa. De la Galați, distinsa profesoară va porni, din anul 1959, pe un nou drum, cel al Moldovei, o dată cu desființarea facultății și mutarea acesteia, la Iași, mai întâi, fiind integrată în structura Institutului Agronomic ”Ion Ionescu de la Brad”, iar, apoi, devenind parte componentă a Institutului Politehnic ”Gh. Asachi” din localitate. Aici, ECATERINA BLIDARU este numită șef al catedrei de Hidraulică, parcurgând, în continuare, treptele didactice rămase, până la cea superioară de profesor, după ce, în anul 1972, și-a susținut, în centrul universitar de pe Bega, Timișoara, remarcabila lucrare de doctorat intitulată ”Studiul hidraulic al rețelelor de conducte pentru irigarea prin aspersiune”. De altfel, pasiunea sa aparte pentru Hidraulică avea să se concretizeze, așa cum spunea ing. ALICE POPESCU, în două volume de marcă dedicate acestei discipline fundamentale pentru învățământul superior tehnic, volume care au văzut lumina tiparului în perioada 1964-1965. Sigur, trebuie amintit, de asemeni, și studiul de referință, apărut, în 1971, sub titlul ”Contribuții la calculul hidraulic al instalațiilor mobile de irigații”, ca să nu mai vorbim despre realizarea a peste 120 de lucrări științifice publicate sau susținute în varii contexte naționale ori externe de anvergură (Franța, Grecia, Israel, Algeria, Maroc etc.).
Dedicată în totalitate profesiei de dascăl, dar dezvoltând, concomitent, și o remarcabilă activitate de cercetare științifică, reflectată în cărțile și articolele mai sus menționate, prof. univ. dr. ing. ECATERINA BLIDARU și-a lăsat o amprentă definitorie asupra calității învățământului superior ieșean, realizând, în Capitala Moldovei, cel de-al doilea laborator didactic din țară în domeniul IF-ului, după primul constituit de ea, anterior, la Galați. De asemeni, alături de colegii săi de catedră, a fondat și cel dintâi laborator complex de Hidraulică pentru Îmbunătățiri Funciare din România, un model de talie globală, dar și o premieră internă de o valoare considerabilă.
De o amplitudine a moralității și a modestiei specifică numai omului superior, profesoarei ECATERINA BLIDARU i s-au recunoscut, în timp, meritele, printr-o serie de distincții și de diplome acordate, dar, mai presus de toate, a avut parte de sentimente unice de dragoste și de apreciere din partea foștilor ei studenți, care îi păstrează și azi, iată, la un sfert de veac de la trecerea sa în lumea de Dincolo, o amintire plină de lumină și emoție. Împreună cu prof. univ. dr. doc. ing. VALERIU BLIDARU, ctitor de Școală de Îmbunătățiri Funciare pe plan national, prof. univ. dr. ing. ECATERINA MOISESCU-BLIDARU a scris istorie cu propria-i viață, subliniem din nou acest lucru, dăruindu-se, cu o devoțiune ieșită din comun, atât profesiei alese, cât și familiei. ”…când s-a stins din viață, parcă a apus o stea pe Pământ și a răsărit una pe Cer.” Sunt cuvintele fostei sale studente de acum șapte decenii în urmă – ing. ALICE POPESCU. O formulă de final mai înălțătoare de atât, nu se putea găsi.
–––––––––––-
Dr. ing. Magdalena ALBU
12 decembrie 2018
București