Nimic nu poate compensa pierderea vieții.
Poeții și creștinii înzestrați spiritual nu mor niciodată.
Omul moare doar atunci când este uitat de cei dragi.
Cu imensă tristețe am aflat vestea plecării din lumea celor vii, a prietenei Mariana Gurza – fondator al revistei LOGOS ȘI AGAPE în urmă cu aproape 4 ani (2017), care era parte din sufletul ei, dar ne-a lăsat-o nouă, ca amintire vie, spre adâncă prețuire și rememorare, prin sute de articole publicate de autorii pe care îi considera frați, fiind frați dedicați condeiului. Avea harul de a pătrunde până în ungherele sufletului omenesc.
Dumnezeu să-i așeze sufletul în lumea celor drepți, spre veșnică odihnă, iar prietenii s-o păstreze în memorie, deoarece omul moare când este uitat de cei dragi.
Compasiune și condoleanțe familiei îndoliate!
Eu nu te voi uita și îți voi păstra vie amintirea, la fel ca toți colegii din COLECTIVUL REDACȚIONAL – Logos & Agape.
*Regrete eterne, drum lin către Împărăția Domnului!
Drum luminos, poet al sufletelor noastre – Mariana Gurza!
Maria Filipoiu
26.03.2021
PORTRET LITERAR – Mariana Gurza
Dezvăluind lumea literară a scriitoarei Mariana Gurza, amintesc debutul în anul 2008 cu „Destine umbrite” în proză, a scris mult și bine, încă din tinerețe: eseuri, poeme, elogii pentru limbă, țară și neam, a cântat dorul tristețea și iubirea.
Cuprinsă de fiorul liric, a surprins în poemele sale: atât eternele paradoxurile iubirii și alte stări umane: tristețea, dorul, pasiunea, iubirea de țară și neam, răzvrătirea, incertitudinea și nu în ultimul rând – credința – înființând în anul 2017 revista creștină de cultură, tradiții și atitudine civică „Logos și Ahape” pe care a păstorit-o până în ultimele zile ale vieții.
Pătrunsă de un puternic sentiment religios, poeta, scriitoarea și ziarista Mariana Gurza, închina scrierile sale, lirice și eseistice, puterii divine, patriei și întregii lumi, pe care le-a publicat în numeroase reviste de artă și cultură. A lăsat în urmă creații care vor învinge timpul, impregnate de disponibilitatea sa umană și receptivitatea pentru frumos. Un om caracterizat de sensibilitate și iubire pentru artă și oameni, care promova tinerele talente.
Prietenii nu o vor uita.
„Suflet fremător și suferitor, inundat de o devoratoare iubire pentru neam si glie, doamna Gurza își lasă cu certitudine amprenta asupra literaturii contemporane și nu numai.” – A. D. Rachieru
„AUTOPORTRET
Sunt ceea ce nu voi şti
niciodată…
O frunză verde rătăcită
spre piscul tău iubito
c-un dor ce nu mă iartă.
Sunt ceea ce nu voi şti
niciodată…
Clipă minusculă în timp
zâmbet,
lacrimă curată,
sunt doar anotimp…”
.
„AM RĂMAS ÎN LUMINĂ
Doamne, ce multă lumină
dai acestei lumi în agonie.
Şi însetatei de mine,
mi-ai dat să beau din apa vie…
Când sângele a ţâşnit
ca într-un plâns,
m-ai purtat spre lumi necunoscute
ca să o iubesc şi mai tare pe-a mea.
În ea m-am întors, alături cu Tine
deasupra cu cerul înseninat.
Eu… Ocolisem moartea…” – Mariana Gurza
*Revista „Armonii Culturale”
ZBOR PRINTRE NORI
Se făcea că sunt pasăre-n zbor.
A câta din numărătoarea
lui Dumnezeu?
A câta întoarsă de vânt?
Pe mine ar trebui
să mă recunoască
după gânguritul meu sălbatic,
după cuiburile ascunse
în clepsidra
timpului vameş.
.
MANIFEST PENTRU VIAȚĂ
Lăsaţi caii să zburde pe câmpiile-ntinse
Liberi în jocul nebunesc de altă dată,
Fără poveri şi fără lanţuri groase
Să simtă ce-i aceea viaţă.
Lăsaţi florile să crească unde e verde
Şi mugurii păstraţi înrouraţi de zori,
Să nască în soarele viselor crude,
În viaţa aceasta plină de erori.
Lăsaţi-mi gândul neîntinat
Dogorind în iubiri pierdute,
Lăsaţi-mi sufletul curat
Şi visele plăpânde… (Mariana Gurza)
*Regrete eterne și condoleanței familiei îndurerate!
26.03.2021
Autor: Maria Filipoiu