Yo no soy de aqui/Y no soy de alla/Vengo de una tierra/En algun lugar/Se me escapa el alma/Volando esta/Mi alma anda perdida en algun lugar (Eu nu sunt de aici/Nu sunt nici de acolo/Vin dintr-un loc/Dintr-un oarecare loc/Și-mi fuge sufletul/Zboară…)[1]
Vă amintit de Analia Selis? Ea este autoarea cântecului cu refrenul de mai sus. S-a născut în Argentina, în orașul Tucumán. Licențiată, atât a Universității de Muzică din San Miguel de Tucumán cât și a Longy School of Music (Boston, SUA), a câștigat, în 2004, locul al treilea la Festivalul Internațional „Cerbul de Aur”(Brașov) în calitate de reprezentant al Argentinei. Contactul cu România, i-a fost benefic, devenind foarte cunoscută, între 2005-2009 în lumea muzicii latino-pop de la noi. A cântat de două ori în Piața Festivalului George Enescu[2]. Între 2009 și 2013, dispare din lumina reflectoarelor, dar reapare în viața publică, în 2014, cu turneul național ”Vă place Tangou?”. Devine principalul promotor al tangoului argentinian în România (”Tangou Simfonic”-2015, ArgEnTango-2016), cariera sa căpătând o dimensiune internațională din 2016.
Ah! Tangou-ul! Cel mai senzual dans posibil, ce îmbină eleganța, precizia și atingerea cu extazul muzicii în timpul tande-lor[3]! Câte cupluri nu a legat acest dans…Și astăzi, la școlile de tangou, se formează multe cupluri, pecetluite prin căsătorie. Chiar Analia Selis s-a măritat cu vestitul violoncelist român Răzvan Suma, având în prezent doi copii[4].
Căsătoria celor doi a suscitat, prin cetățenia diferită, a soților o serie de complicații legale, o serie de incertitudini născute în mintea funcționarilor și juriștilor care au participat la oficializarea căsătoriei și care vor gestiona efectele juridice ale acesteia. Stările de incertitudine din mintea juristului declanșate de elementul străin (cetățenie străină, situarea unui bun pe teritoriul altui stat, etc.) se numesc conflicte de legi (în cazul celor două personalități au apărut conflicte între dreptul argentinian și cel românesc). Orice țară are o disciplină juridică proprie numită „Drept internațional privat” prin care soluționează orice conflicte de legi și de competență internațională (inclusiv în materia căsătoriei). Dacă soluționarea românească a conflictelor de legi în materia căsătoriei dintre un cetățean argentinian și unul român, poate fi mai ușor descifrată, consultând „Codul civil român”, articolele 2585-2602, cum soluționează Argentina aceste chestiuni? Căsătoria trebuie să respecte prevederile indicate de ambele sisteme de drept internațional pentru a nu deveni o căsătorie ”șchioapă”, adică validă în România și fără efecte în Argentina. Acestei întrebări dificile îi răspund doi cercetători de la Facultatea de Drept a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (Anca Iacob și Cosmin Dariescu) prin articolul omonim, ce va fi publicat în prestigioasa revistă românească ”Dreptul”, nr. 9 din 2020[5]. Răspunsul este cu atât mai interesant pentru cetățenii români, cu cât autorii au avut în vedere prevederile Legii 26994 adoptată pe 1 octombrie 2014 (Noul Cod civil și comercial argentinan).
Cei doi cercetători au demonstrat că normele conflictuale argentiniene au suferit de-a lungul timpului modificări, așa cum se întâmplă, în general, cu ordinea juridică a oricărei societăți. În 2014, dreptul internațional privat a dobândit o nouă dimensiune, prin intrarea în vigoare a noului Cod civil și comercial. Asemeni fascinantului tango, deschis către viitor, pornind de la pașii elementari dezvoltați la mijlocul veacului al XIX-lea, legiuitorul argentinian a îmbogățit normele conflictuale în materia căsătoriei, inspirate din Tratatele de Drept civil internațional de la Montevideo (1889 și 1940), cu elemente de noutate ale: căsătoriei între persoane de același sex, căsătoriei la distanță și impedimentului rudeniei din reproducerea umană asistată. În prezent, legea locului celebrării căsătoriei va stabili condițiile de fond și de formă necesare pentru încheierea sa valabilă. În Argentina, o căsătorie încheiată în străinătate nu va fi recunoscută, dacă aceasta încalcă impedimentele la căsătorie prevăzute de noul Cod civil argentinan. Domiciliul conjugal efectiv determină și legea aplicabilă efectelor personale ale căsătoriei. Regimul juridic al bunurilor între soți va fi stabilit prin încheierea convenției matrimoniale. Legea aplicabilă acestei convenții va fi cea de la primul domiciliu conjugal (în cazul convenției încheiate anterior celebrării căsătoriei), sau legea domiciliului conjugal din momentul încheierii convenției (în situația convenției posterioare celebrării căsătoriei). Lipsind convenția matrimonială, legea primului domiciliu conjugal va guverna regimul matrimonial. Aceste dispoziții se aplică în măsura în care nu contravin legii de la locul situării bunurilor.
Cum fiecare început are și un sfârșit, divorțul și alte cauze de dizolvarea ale căsătoriei se supun legii ultimului domiciliu conjugal al soților. Instanța competentă este cea de la ultimul domiciu efectiv al soților sau de la domiciliul pârâtului. Separația de corp a fost abrogată.
Concluzia articolului este aceea că prin Codul civil și comercial din 2014, legiutiorul argentinian a adaptat normele de drept internațional privat în materia căsătoriei noilor realități sociale. Păstrarea dominației cvasitotale a punctului de legătură a domiciliului conjugal (inițial sau actual, contemporan) se explică prin caracterul de stat de imigrație al Argentinei. Sporirea mobilității populației, în contextul societății globale, va eroda, cu siguranță, această hegemonie, în favoarea punctului de legătură a reședinței obișnuite a soților.
–––––––––-
Note:
[1] Simona (Baby_girl), Yo no soy de aqui (traducere în Română), disponibil la: https://lyricstranslate.com (accesat pe 24 septembrie 2020).
[2] Detalii pe http://www.analiaselis.com/ (accesat pe 24 septembrie 2020)
[3] Runde de câte trei-patru melodii care se succed cu pauze muzicale scurte de câte 20-60 de secunde (cortina), în timpul unei milonga (seri de tango).
[4] Stela Nadoleanu, Analia Selis și Răzvan Suma:”Ne place muzica și suntem privilegiați să trăim din ceea c ene place!”, disponibil la: https://life.ro/analia-selis-si-razvan-suma-ne-place-muzica-si-suntem-privilegiati-sa-traim-din-ceea-ce-ne-place/ (accesat pe 24 septembrie 2020).
[5]A se consulta în octombrie, https://revistadreptul.ro/lista-de-reviste/.
––––––––
Cosmin DARIESCU
Iași, 25 septembrie 2020